De ce unele momeli artificiale prind, de ce altele nu?

Alegerea nălucilor, dar și a oricăror alte momenli, este un lucru pe cât de important, pe atat de complicat. Citind pe forumuri sau din discuțiile cu alți pescar, întotdeauna tendința este să te îndrepți către produsele mai scumpe, fabricate de firme cunoscute. Alternativa, uneltele ceva mai ieftine, “no-name”, este rar susținută de către forumiști sau pescari. De aici vine marea dilemă: ce contează mai mult? Calitatea, marca, prețul...? Culoarea, materialul, calitatea manufacturării?


Ce poate face o momeală bună?

Studiile, articolele de specialitate, experiența proprie... toate adunate la un loc nu reușesc să ne dea un răspuns tranșant: ce determină de fapt atacul peștelui?

Foamea... Dacă nu ați prins niciodată o știuca în stomacul căreia să se găseasca pește semidigerat, cât 20-30%, sau mai mult din greutatea știucii, atunci poate ați fi tentat să spuneți că asta este.

Asemănarea momelilor cu hrana naturală? Posibil... Dacă știucii îi este foame și dacă năluca seamana cu hrana naturală, atunci desigur conteaza.

Sau poate contează vibrațiile, senzația pe care o trezește peștelui evoluția nălucii... Sau poate culoarea este cea care declanșează sau limitează atacul (în copilarie, un pescar mi-a demonstrat că dacă folosea margelușa roșie pe axul rotativei, clenii nu se atingeau de linguriță, iar fără margelușa roșie atacurile veneau cu frenezie). Povești și articole pe aceste teme sunt nenumărate. Răspunsul final nu e atât de tranșant pe cat ne-am dori: probabil toate acestea contează.



Este foarte probabil ca atacul să fie generat de o combinație a factorilor de mai sus: foamea, stimularea unor simțuri ale peștelui (culoare, vibrații, zgomot) sau simpla enervare a peștelui, încălcarea teritoriului, agresivitatea nativă. Cam asta este de fapt tot ce știm: nu știm exact ce este mai important. 😃

Mai sunt și de condițiile de mediu: soare, nor, apă limpede sau apă tulbure, viteza apei, ora din zi. Aici alegerile țin de experiența pescarului... dar nici cel mai experimentat pescar sau cel mai mare campion nu va reuși mare lucru cu o bucată de plastic vopsit. Credeți că ați putea prinde ceva cu un dop de PET?

Am auzit si eu povești cu știuci pescuite la plachiu de pantof sau biban momit cu un ghemotoc de ață. Nu spun ca sunt povesti vanatorești...
E perfect posibil in anumite condiții: densitatea mare a peștelui, sezon, lipsa hranei, solunară (oare???)... Dar nu mă îndoiesc că în acele condiții, o naluca bună ar fi făcut cel puțin acceași performanță.

Problema care ramane este cu ce pescuim, nu în condiții ideale, ci în condițiile cel mai des întâlnite, cand peștele nu se agață de un ghemotoc de ață colorată?


Cum alegem nălucile cu care pescuim?

Daca tot știm atât de puțin despre ceea ce contează mai mult la o nalucă, singura cale logică este cea experimentală: mai multe încercări cu success, confirmă momeala cea mai potrivită.

Acesta este principiul de bază! Nalucile bune sunt cele care s-au dovedit eficiente în practică, în alte zeci de partide, ale altor pescari, Duminica pe apă sau în concursuri profesioniste. Practica pescarilor, observațiile făcute pe apă, experiența să se regăsească în nălucile pe care le folosim, iar producătorul să fie capabil sa reproducă aceleași caracteristici într-un numar mare de bucăți, fără defecte. Mulți producători testează fiecare nalucă în parte în laborator.


O nalucă bună este una confirmată de practica pescarească

Modul în care o nalucă emite vibrații în apă nu este atât de vizibil precum culoarea. Unii producatori studiază aceste vibrații în laborator, echilibrează nălucile, retestează, modifică și din nou testează. Un producător “no-name” doar imită forma și culoarea. Echilibrul în apă, vizibilitatea sub apă, evoluția nălucii, vibrațiile, adâncimea la care evoluează, acestea trebuie analizate, confirmate de practică și testate. Două năluci identice trebuie să se comporte la fel sub apă. Aceasta este minima confirmare pentru un produs.

Mulți dintre noi vor spune, pe bună dreptate, de ce aș avea încredere în povestea spusă de un vanzator? Faptul ca unii producatori chiar investesc în cercetare, finanțează echipe de pescari profesionisti și concursuri de pescuit, poate nu e suficient, dar faptul ca alte mii de pescari din țară sau din lume folosesc aceeași momeală, o recunosc și o plătesc cu bani din buzunar este un indiciu în plus.

Confirmarea finală este însă experimentul personal. Folosind niște năluci cărora le urmăriți rezultatele, cu care faceți experimente, încercări, despre care puteți discuta pe forumuri cu alti pescari, aceasta este de fapt validarea sau invalidarea unui produs.

Fără să fac apologia uneltelor de pescuit scumpe, practica mi-a arătat că mai întotdeauna calitatea contează. Timpul cheltuit pe apă pentru a încerca momeli care sunt la fel de atractive pentru pește ca orice simpla bucata de lemn vopsită, este adesea mai scump decat banii cheltuiti pe momenli pe care practica le-a confirmat, iar producătorii pot garanta un standard de calitate. Nălucile bune nu vor suplini experiența, talentul sau intuiția pescarului, dar măcar nu vor fi o piedică...